De ce instituțiile de învățământ nu pot utiliza banii economisiți prin măsurile de eficiență energetică?
Instituțiile școlare care au instalat echipamente fotovoltaice performante pentru generarea energiei electrice sau echipamente de colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere, sau au realizat izolarea termică a clădirilor, sau au implementat alte măsuri de eficiență energetică nu pot beneficia de economiile financiare realizate. Constatarea aparține experților Alianței pentru Eficiență Energetică și Regenerabile (AEER), care au semnalat o problemă gravă în principiile și mecanismul de gestionare a mijloacelor financiare din instituțiile educaționale și anume faptul că instituțiile educaționale nu pot utiliza în termen lung economiile generate de măsurile de eficiență energetică pe care le realizează, pentru a le valorifica în proiecte și activități de lungă durată.
Subiectul a fost abordat recent, la o masa rotundă cu tematica Utilizarea banilor economisiți de instituțiile educaționale în urma realizării măsurilor de eficiență energetică. Evenimentul a reprezentat etapa finală a campaniei de susținere (advocacy) ”Nu luați economiile copiilor” desfășurată în cadrul Proiectului UE: CCLISED – „Consolidarea capacităților locale pentru implementarea strategiei pentru energia durabila în or. Cantemir”, implementat de Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile (AEER) în cadrul Programului de granturi locale al Uniunii Europene.
„Unica posibilitate de utilizare a acestor mijloace este ca ele să fie cheltuite în pripă până la sfârșitul anului, de regulă pentru activități de scurtă durată sau de mică valoare. Astfel, de facto, instituțiile educaționale sunt forțate să cheltuie mijloacele financiare economisite până la sfârșitul anului bugetar, în caz contrar, acestea sunt retrase”, a remarcat Victor Parlicov, lider de echipă al componentei Advocacy în cadrul proiectului CCLISED.
În cadrul evenimentului și-au expus poziția și experții care au realizat analiza juridico-economică detaliată a situației create, precum și experți în domeniul finanțării proiectelor de eficiență energetică, regenerabile și energie - Nicolae Zaharia și, respectiv, Veaceslav Ioniță. Cu exemple din propria experiență au venit Ecaterina Enciu, directoarea gimnaziului Mihai Eminescu din or. Cantemir și primarul or. Cantemir, Roman Ciubaciuc.
Valentina Pleșca, șefa unității Abilitarea Cetățenilor și Dezvoltarea Capacităților, din cadrul proiectului GIZ “Modernizarea Serviciilor Publice Locale în RM”, avea să remarce actualitatea subiectului și a apreciat modul în care au fost implicați cetățenii, societatea civilă locală în monitorizarea folosirii banului public.
Irina Plis, manageră de proiect în cadrul AEER, a menționat că a fost elaborată și o Declarație în acest sens, promovată prin Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic. În termeni record, declarația a fost semnată de peste 20 organizații. „În același timp, prin instrumente digitale, cum ar fi grupul de Facebook „Economii pentru Copii”, am reușit să mobilizăm doar în câteva săptămâni circa 60 de persoane: manageri de instituții, cadre didactice, părinți, membri ai sectorului asociativ. Am demonstrat că cetățenii se pot mobiliza pentru a rezolva anumite probleme sociale și sperăm că subiectul abordat va ajunge în agenda de lucru a autorităților naționale – Ministerul Finanțelor și Ministerul Educației și Cercetării”.
Participanții la masa rotundă de nivel înalt, desfășurată la data de 15 septembrie curent, au stabilit că vor continua demersurile pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor educaționale, cu direcționarea mijloacelor economisite spre îmbunătățirea calității procesului educațional.
***
AO Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile este beneficiara Programului de granturi locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Consolidarea capacităților locale pentru implementarea strategiei pentru energia durabilă în or. Cantemir (CCLISED)”, în parteneriat cu Centrul de Instruire și Dezvoltare Educațională.
Programul de granturi locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin al UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru Regiunea Sud este Asociația Obștească Centrul „CONTACT-Cahul”.
